Deşi am postat mai demult un articol despre frumuseţe, am considerat important să mergem mai departe şi să analizăm astăzi indicele de refracţie în igiena personală, în forma ei diversă, fie că vorbim despre şampoane, deodorante sau dezinfectanţi.
Istoria şamponului
Denumirea vine de la cuvântul hindi ” chimpo ” ce se referă la acţiunea de masare cu ulei de păr pe cap, probabil intuiţi şi în ce ţară a fost inventat. În Indonezia, formula primară a şamponului era compusă din paie şi coajă din tulpina de orez. Sake Dean Mohamed, un antreprenor din Bengali, a exportat în Anglia tratamentele cu chimpo, alături de masarea părului în vapori de aburi. În 1860, Kasey Herbert a perfecţionat tehnica de masare, ducând-o la nivel de spălare a scalpului şi a părului cu şampon.
Tipologii de şampon
Şampoanele cosmetice urmează tipologii de păr pentru a satisface nevoile în materie de îngrijire şi frumuseţe, cu o formulă în care sunt asociaţi produşi tensio-activi anionici şi amfoteri ca polimeri cationici, cu efect în descurcarea parului şi polimeri anionici sau amfoteri, specializaţi în revigorarea. Dacă este să vorbim de şampoanele clasice, în special cele pentru copii, acolo vom regăsi o bază de spălare este cu mai puţin detergent, cu o compoziție de agenţi tensioactivi anionici foarte slabi, amfoterici sau nonionici care pot fi tolerate de pielea fragilă a capului. Diferenţa majoră între şamponul pentru părul uscat şi cel pentru păr gras este acţiunea de condiţionare, mult mai blândă în cazul părului uscat.
https://www.youtube.com/watch?v=4ekMeEE1FVU
Aplicabilitatea indicelui de refracţie
În definirea indicelui de refracție ne referim la o caracteristică optică a unei substanțe și a particulelor dizolvate din ea. La fabricarea produselor de igienă personală acest principiu este folosit pentru a obține calitățile dorite în produsul final. De exemplu, atunci când se produce un machiaj care reflectă lumina, oferind utilizatorului un ten stralucitor, materiile prime ca mica, ce refractă și reflectă lumina, vor fi alese. Situaţia contrară este valabilă atunci când se realizează un produs pentru a ascunde liniile în piele, unde se folosesc materialele care absorb lumina și au o refracție scăzută, cum ar fi oxizii de fier. Acest principiu este aplicabil la loțiuni și produse pentru păr. Compușii siliconici se adaugă la șampoane și balsamuri pentru a spori strălucirea. Fenil dimeticona este un compus siliconic prezent deseori în balsamuri, cu un indice de refracție ridicat, apropiat de cel al părului. Tendinţa curentă a pieței în domeniul igienei personale evidenţiază gelurile, fie că vorbim de deodorante, dezinfectanți de mână sau șampoane. Pentru a pentru a obține un gel clar, indicii de refracţie al apei și componentelor ce nu ţin de apă trebuie să fie potriviţi în emulsie.
Definirea indicelui de refracţie
Indicele de refracție este definit ca raportul dintre viteza luminii în vid până la viteza de lumină în substanța de interes. Ca rezultat din această proprietate, lumina se va „îndoi” sau îşi va schimba direcția, pe măsură ce se deplasează prin substanțe cu au diferite caracteristici sau densități de refracție. La trecerea dintr-un material cu un nivel superior indice de refracție printr-un index refractiv inferior, există un unghi critic la interfața unde se întâlnesc cele două substanțe, la care lumina nu mai poate refracta, ci va reflecta în schimb. Acest unghi critic este utilizat pentru a calcula cu ușurință indicele de refracție, deoarece este cunoscut pentru materiale utilizate în dezvoltarea produselor de igienă personale .Indicele de refracție al unei substanțe este puternic influențat de temperatura și lungimea de undă de lumină folosită pentru măsurarea acesteia. Prin urmare, trebuie luat în considerare pentru a controla sau compensa diferențele de temperatură și lungimea de undă. Măsurătorile indicelui de refracție sunt de obicei raportate la temperatura de referință de 20 ° C (nD20) sau raportat necompensat (ND).
Importanţa indicelui de refracţie
Producătorii de loțiuni, creme, șampoane caută să măsoare indicele de refracție al produselor finale și brute din ingrediente pentru controlul calității și în scopuri de raportare. Un produs tipic, cum ar fi cel de igienă corporală conține apă, agenți tensioactivi sau detergenți, compuși anti-bacterieni şi parfumuri. Măsurarea indicelui de refracție a unei materii prime sau a unui produs final, pe lângă cel concentrației al componentei individuale, este importantă pentru a asigura consistența produsului respectiv de la lot la lot. Indicele de refracție al unui produs final poate indica dacă toate componentele sunt prezente în concentrațiile corecte, asigurând că finalul produsul va avea calitățile dorite.
Refractometrul Hanna HI96800
Pentru acest tip de necesitate în stagiu de laborator, refractometrul digital Hanna HI96800 este soluţia optimă pentru măsurarea indicelui de refracție și a procentelor Brix în materiale. Laboranţii sunt mulțumiţi de prețul echipamentului Hanna, fiind mult mai avantajos faţă de ce există pe piaţă în momentul de faţă, plus că refractometrul este raportat direct la indexul refractiv. De asemenea, este de apreciat caracteristica automată de compensare a temperaturii (ATC) și gama largă pentru temperatură compensată în măsurarea indicelui de refracție, de la 1.3330 la 1.5040 nD20, cu o precizie ridicată de ± 0,0005 nD20. Proba de oțel inoxidabil este ușor de curățat, folosind doar trei butoane, operațiunea este simplă chiar pentru persoanele nespecializat. Suntem apreciaţi pentru refractometrul Hanna HI96800, clienţii noştri definindu-l ca o potrivire perfectă pentru cerințele de control al calității și raportare.
Concluzii
Indicele de refracţie în igiena personală joacă un rol esenţial în chimia din tehnologia zilnică, când vorbim de produse eficiente şi un corp curat, un păr apreciat.
Hanna mai simplu, mai uşor, mai frumos!
0 Comments