Că tot trecem la un alt tip de garderobă din pricina vremii, astăzi ne-am gândit să ne gudurăm într-un subiect ce ţine de bumbacul destul de umed, materia primă pentru o gamă largă de îmbrăcăminte, prosoape sau aşternuturi, comercializate în întreaga lume.
Istoria bumbacului
Bumbacul are cel puţin 7000 de ani vechime. Cum a fost crescut şi de către egipteni, chiar şi Cleopatra a fost una personalităţile vremii ce a îmbracat veşminte din bumbac. Romanii au considerat sute de ani acest material ca un bun de lux până să ajungă şi ei să îl producă. Italienii au adus masiv bumbacul în Europa, după ce Spania fusese printre primele ţări ce a avut acces la acest tip de material. Astăzi, cei mai mari producători sunt India, Uzbekistan, Senegal, Pakistan şi China, iar la nivel de exportatori vorbim de SUA, India şi Australia. Originea denumirii de bumbac în limba română este un mix de latină târzie şi slavă.
Ce este bumbacul?
Bumbacul este o fibră vegetală moale din familia Gossypium care crește în capsulele din jurul semințelor de floare. Nativ din zona tropicală și subtropicală, bumbacul este cultivat la nivel global pentru utilizarea sa în industria textilelor, unde se estimează că 25 de milioane de tone de bumbac sunt produse anual. De-a lungul ambelor recolte și comercializării, conținutul de umiditate al bumbacului este esențial pentru producerea unui mărfi de înaltă calitate.
Culegerea bumbacului
Odată ce bumbacul este matur, o maşină de cules este utilizată pentru recoltarea mecanică a bumbacului. Acest instrument conține fusuri care separă semințele de bumbac de plantă. Conținutul de umiditate al bumbacului în timpul recoltei va afecta eficiența generală a acestei etape din proces. Pentru a minimiza defecțiunile utilajelor și, prin urmare, întârzieri costisitoare și reparații, umiditatea ideală conținutul trebuie să fie mai mic de 10% la recoltare.
Umditatea din bumbac
După recoltare, bumbacul este trimis printr-o maşină de egrenat, unde bumbacul este separat de semințe. Conținutul de umiditate vizat este de 6-8%. Niveluri mai mari de umiditate vor opri procesul de egranare, care costă fermierul timp valoros și energie. La niveluri mai mici de umiditate, bumbacul poate dezvolta o sarcină electrică statică și poate „șoca” utilajul, provocând maşina de egranat să funcționeze defectuos și fibrele să devină deteriorate, făcând bumbacul inutil. Când bumbacul ajunge la procesul de uscare, conținutul de umiditate este de obicei mai mic decât cel dorit de 6-8% și trebuie ajustat. Creșterea conținutului de umiditate poate fi făcut prin mai multe moduri, inclusiv aerul umidificat, spray-uri lichide sau o combinație a celor două. Materia primă obținută în urma egranării, numită „ scame de bumbac”, este apoi împachetată și vândută. În unele ţări că SUA, bumbacul se vinde la kilogram. Astfel, un balot cu conținut ridicat de umiditate păcăleşte cumpărătorul, ce va plăti în exces pentru produs. În plus, atunci când este depozitat bumbacul la niveluri de umiditate peste 7,5%, bumbacul va începe să se decoloreze și fibrele se vor degrada, rezultând un produs de calitate inferioară. Standardele americane de calitate clasifică un balot care conține peste 7,5% umiditate ca „balot umed” din acest motiv.
Titratorul Hanna pentru umiditatea din bumbac
Fabricile de prelucrare a bumbacului ce au nevoie de echipamente de măsurare a umidității abordează Hanna pentru soluţii tehnologice. Principalele lor criterii de selecţii pentru analiză ţin de viteza și precizia metodei. Sunt conștienți că măsurarea umiditatăţii prin metoda pierderii la uscare este ușoară, dar și consumatoare de timp și limitată ca precizie și repetabilitate. Hanna Instruments recomandă pentru această industrie titratorul volumetric Karl Fischer HI903. Departamentul de Aplicații din cadrul Hanna a dezvoltat un standard de operare de tip procedură (SOP) pentru eșantionare, folosind o extracție externă cu metanol anhidru. În timpul unei extracții, apa din bumbac este desprinsă printr-un solvent (metanol anhidru) în afara substanței din vasul de titrare. Introducând câteva variabile diferite în metoda titratoare, cum ar fi greutatea bumbacului care trebuie extras, greutatea de solvent utilizat în timpul extracției, greutate alicotului intrat în vasul titrator și conținutul inițial de apă al solventului, algoritmul intern din titrator calculează concentrația de apă în eșantionul inițial.
Este de apreciat că atât calculul extracției cât și analizele statistice sunt construită în concordanţă cu abaterea medie și standardul efectuat de titrator. Abaterea medie standard asigură că mai multe alicote analizate dintr-o extracție sunt repetabile și reprezentative pentru lotul de probă. Cum fabricile de prelucrare măsoară umiditatea în mai multe puncte în timpul procesului, capacitatea de a transfera rezultate la un computer, de a organiza şi stoca datele reprezintă un opţiune foarte utilă facilitată de Hanna, ca totul să fie mai sigur, mai simplu, mai uşor.
Concluzii
Bumbacul destul de umed, nici prea uscat, nici prea puţin uscat face diferenţa între o fibră de material de calitate şi una deteriorată. Hanna asigură ca deobicei picuri de detalii care fac diferenţa.
Hanna, mai sigur, mai uşor, mai în detaliu!
0 Comments