Bună, dragi prieteni Hanna! Astăzi, alături de noi este Claudiu Pop, expert Hanna în mentenanţă, ce a fost amabil să ne ofere câteva tips & tricks despre calibrarea echipamentelor Hanna, în cadrul rubricii de Sfaturi Utile.

Buna venit, Claudiu! Care sunt cele mai frecvente întrebări pe care le adresează clienţii Hanna?

Claudiu: Provocările apar când vorbim de calibrare, de măsurare a pH-ului, datorită uzurii electrodului, ce se rezolvă în mare parte prin calibrarea aparatului.

Există mai multe tipuri de calibrări?

Claudiu: La primul model apărut există calibrare manuală, iar restul calibrărilor sunt automate.

Care este diferenţa între calibrarea manuală şi cea automată?

Claudiu: La calibrarea manuală este nevoie de o surubelniţă, ce se livrează împreună cu aparatul. Prin această şurubelniţă, utilizatorul reglează ca pH-ul de pe display-ul aparatului să fie identic cu pH-ul bufferului de calibrare. În cazul cel mai uzual vorbim de 7,1 cu 4,1 soluţii de calibrare, dar pot fi şi alte valori în funcţie de aplicaţie.

În afară de această calibrare, înainte să facem măsurătorile, mai sunt necesare să facem şi alte operaţiuni de pregătire?

Claudiu: Dacă electrodul a avut o stare de repaus mai îndelungată, de luni de zile, atunci este indicat să stea 24 de ore într-o soluţie de 7 sau de 4, deci într-un buffer de calibrare, pentru a se activa electrodul. Dacă a fost ţinut în condiţii optime, electrodul are în căpăcelul de protecţie soluţii de păstrare, atunci nu este necesară acest tip de operaţiune. De cele mai multe ori, soluţia de păstrare se usucă după câteva sătpămâni şi electrodul rămâne uscat şi este mult mai lent, când îl calibrăm îl aliniem la valorile bufferului dar nu va măsura corect pentru că are o inerţie mai mare, electrodul fiind uscat. Este nevoie de 24 de ore pentru a se umezi electrodul şi a intra în parametrii funcţionării, asta fiind valabil la toţi electrozii.

Care sunt cele mai dese erori de utilizare în momentul achiziţionării pentru prima oară a unui produs Hanna?

Claudiu: Nepăstrarea corespunzătoare a electrodului este una din problemele cele mai mari care duce la îmbătrânirea prematură şi necesită înlocuiri mai dese.

Cât este garantat să reziste?

Claudiu: 6 luni de zile garantăm noi, în condiţii optime de păstrare. El poate funcţiona până la 2-3 ani, dacă este păstrat corespunzător, dar majoritatea cam un an şi jumătate  îl folosesc. Mă refer la utilizarea în industrie, când se foloseşte intensiv, dacă îl folosim acasă sigur ţine mai mult.

Are electrodul un indicator care să ne spună gradul de performanţă?

Claudiu: Doar aparatele de laborator, multiparametrele de top din seria 98, 190, 9829!

Practic acestea sunt feature-uri ale acestor noi tehnologii?

Claudiu:Exact!

Mai sunt şi alte avantaje aduse de tehnologiile noi Hanna?

Claudiu: Memorează ultima calibrare, datele de calibrare, starea electordului la momentul respectiv. Aparatul nu poate face o evaluare a electrodului decât în momentul calibrării, dacă l-am calibrat acum câteva câteva luni, ne va arăta de atunci şi ca să-i vedem starea actuală trebuie să-i facem o calibrare. Toate acestea sunt memorate cu ajutorul unui meniu, a unei taste ce se numeşte GLP, ce este o abreviere pentru Good Laboratory Practice. De asemenea, multe din aparatele noi au un tutorial în care ne arată informaţiile esenţiale.

Ca la un joc video!

Claudiu: Da, dacă este activat, se poate şi dezactiva dacă suntem familiarizaţi. Ne arată dacă trebuie să scoatem capacul electrodului, mai sunt 0,1% din clienţi care vor să măsoare pH-ul cu capacul pus pe electrod, este imposibil.

La dispozitivele de contorizare, suntem avertizaţi dacă substanţele vizate au depăşit parametrii optimi?

Claudiu: Da, toate controlerele Hanna au alarmă ce poate fi setate după preferinţe.

Şi în ce context este alarma aceasta?

Când: Când se depăşeşte valoarea setată ca alarmă, se aprinde un led şi activează un releu. Releul poate comanda o sirenă sau o lampă mai mare.

Se aplică pentru piscine, pentru nivelul de clor?

Claudiu: Este utilă pentru aparatele ce măsoară clorul, orice aparat de procesare are sistemul acesta în dotare, ce avertizează utilizatorul în cazul depăşirii minime sau maxime.

Pe partea aceasta de electrod, Hanna a lansat o aplicaţie pentru telefon, despre care am menţionat şi într-un articol anterior. Ne poţi spune la ce este utilă aplicaţia în relaţia cu electrodul şi cu pH-ul metrul?

Claudiu: Nu mai avem nevoie de pH-metru, dacă achiziţionăm un electrod Halo, care se contectează prin bluetooth la telefon, prin aplicaţia respectivă. Folosim telefonul sau tableta pe post de pH-metru, putem face şi procesare de date, în sensul că memorează evoluţia pH-ului dacă îl lăsăm într-un loc.

Practic ne generează grafice şi rapoarte, astfel încât să vedem de-a lungul timpului evoluţia?

Claudiu: Putem să vedem evoluţia p H-ului şi o putem descărca într-un format extern, de unde să îl personalizăm în tabele.

Să înţelegem că tehnologiile Hanna tind să devină tot mai prietenoase şi cu persoanele care nu au aşa de multe cunoştiinţe tehnice? Sau totuşi este nevoie de cunoştiinţe tehnice pentru a opera cu aceste aparate?

Claudiu: La nivelul de utilizator mediu al unui telefon, este necesar să instalăm aplicaţia, să o personalizăm cu setări, memorări. Nu este ceva ieşit din comun în materie de utilizare zilnică a unor aplicaţii de pe telefon.

În ciuda faptului că Hanna foloseşte foarte mult tehnologia, totuşi există şi destulă chimie în tehnologie chiar şi la nivel figurat de chimie între utilizator şi tehnologie…

Claudiu: Absolut! Utilizatorul poate să nu ştie chimie, pe el interesează, în funcţie de aplicaţia pe care o are, un anumit pH ce se vrea a fi stabilizat în cazul echipamentelor de proces. În cazul piscinelor, pH-ul ideal este undeva între 3,2 şi 7,4, tendinţa pH-ului este să crească, undeva spre 9-10. Un aparat de proces introduce acid ce menţine pH-ul în domeniul dorit. Nu este necesar să ştim toate reacţiile ce se întâmplă, doar în măsura în care să ne facem stocul pentru acidul necesar, deci lucruri normale, uzuale. Domeniul de laborator este altceva, acolo sunt oameni specializaţi şi ştiu. Dacă dacă vrem să măsurăm pH-ul la lapte, la brânză, 6,8 este în mod uzual la lapte, dacă este mai jos laptele este deja alterat, la 6,4-6,6 este deja afectat sau dacă este mai mult de 7, iarăşi este o problemă, înseamnă că laptele acela conţine o bază, în mod natural laptele nu are voie să fie peste 7. Este necesar să ştim să calibrăm aparatul pentru fară calibrarea aparatului măsura nu este corectă, nu putem garanta o măsură corectă.

Ce înseamnă calibrarea în mai multe puncte, care este diferenţa? Ce înseamnă punctele acelea de calibrare?

Claudiu: Avem un standard de calibrare pe care îl numim buffer, care are o valoare garantată de fabrică, de 7.01, 4.01, 10.01,9.18. Sunt câteva valori care sunt, în mod uzual, folosite, ca 13 pH, spre partea foarte bazică sau 1 pH, dacă mergem foarte în jos, spre acid. Cu cât calibrăm pH-ul în mai multe puncte, cu atât este acurateţea mai mare. Nu este liniară evoluţia valorii măsurate în funcţie de valoarea măsurată, în sensul că dacă măsurăm în 7 într-un punct şi îl calibrăm într-un punct, graficul de evoluţie a pH-ului spre capete nu este liniar. Ca să obţinem valori corecte în domeniul respectiv, plus că electrodul se comportă puţin diferit la bază vs acid, dacă avem 2 puncte la aparat îl calibrăm în domeniul sau partea în care lucrăm mai mult cu el, dacă este partea acidă în calibrăm în 7 şi în 4, că să avem o liniaritate mai bună cel puţin în domeniul de la 7 la 4. Dacă îl calibrăm numai în 7, ştim că va merge bine între 6 şi 8, acolo ştim că va merge 100% bine, dar deja cum ne depărtăm de 7, valorile nu mai sunt atât de precise.

Creşte marja de eroare?

Claudiu: Da, creşte!

Este practic ca un grafic, care în momentul în care are mai multe puncte de susţinere, el devine mai precis…

Claudiu: Exact, mai ales în punctele extreme, este obligatoriu să-l calibrăm în punctele respective. Dacă vrem să măsurăm un pH de 13, în acest caz este nevoie să-l calibrăm în 13, dacă îl calibrăm în 7 şi în 10, nu este suficient, o să avem o eroare mai mare decât cea specificată. În manual, se specifică că este nevoie calibrarea în punctul respectiv, dacă vrem să avem precizia specificată acolo, de 0,02 pH, în caz contrar creşte până la 0,2-0,3 pH, ceea ce poate fi mult, mai ales în condiţii de laborator. De aceea este nevoie de o calibrare în cât mai mult puncte. Majoritatea aparatelor portabile se calibrează în 2 puncte, dintr-o gamă mai largă, poate să fie 4, 6.86, 7 şi 10, la pH-metrele de lapte. Din toate punctele acestea de calibrare ne alegem două şi le calibrăm, dar 7 este obligatoriu cam la fiecare calibrare pentru că 7 este mijlocul domeniului de pH.

Neutru..

Claudiu: Echivalentul în minivolţi a 0 minivolţi, de acolo pornim calibrarea. Cu cât este mai avansat aparatul, se poate ajunge şi la 5 puncte de calibrare. Sunt aparate la care le putem da noi valoarea unui buffer, dacă are o valoare care nu este uzuală, se poate seta în dispozitiv ca şi buffer şi se poate calibra în punctul respectiv, doar să fim siguri că soluţia pe care o folosim are valoarea respectivă, deci să fie o soluţie standard, un buffer standard.

Follow by Email
Instagram