Astăzi vom face un periplu prin ape limpezi de păstrăv, după ce într-un articol anterior am discutat despre specia de ciuperci cu aceeaşi denumirea. Povestea de azi continuă interviul despre generalităţile pisciulturii, de data aceasta ne propunem să descoperim un anumit tip de vieţuitoare dintr-un aer mai rarefiat, dar şi în acelaşi proaspăt, aşezând lupa pe chimia din viaţa acestor peşti.
De la peşte mic la unul mare
Deşi pentru zona de munte sezonul de pescuit la păstrâv deja a fost deschis, de la începutul lui aprilie, noi vă propunem să începem cu perioada de prohibiţie pentru a descoperi cum iau naştere aceste fiinţe. În perioada octombrie-decembrie are loc boiştea, adică depunerea de icre, undeva la 2500-3000 icre/kg corp. Masculii urcă în amonte pentru împerechere şi există chiar un ritual de duel pentru femele. La nivel estetic, coloritul acestor peşti este foarte vizibil în această perioadă. Spatele este împănzit de o mix cromatic fie de cenușiu-albăstrui sau verzui întunecat, cu flancurile argintii. Fascinantă este dunga multicoloră în lungul liniei laterale, ce luceşte asemeni unui curcubeu.Din păcate, rata de supravieţurie până la maturitate este de sub 1%, de aici derivă necesitatea de dezvoltare în medii controlate, ca o alternativă mult mai fericită pentru alevinii de păstrăv. Chiar şi aici, factorii de aclimatizare în momentul în care sunt eliberaţi în rău, reprezină provocări de ordinul celor mai fine detalii, mai ales când vorbim de nivelul de oxigen din apă şi poluare.
Condiţiile de creştere a păstrăvului
În condiţii controlate, chimia şi tehnologia fac casă bună pentru sustenabilitatea unei vieţi prospere atât a păstrăvului, cât şi a omului. Concentraţia de oxigen dizolvat se recomandă a fi în intervlul 7-10 miligrame. Valorile din afara acestui interval pot conduce la subdezvoltarea păstrăvului şi chiar moarte. Oxigenometrul optic Hanna HI98198 este impermeabil, în concordanţă cu standardele de etanşeitate şi utilizează o metodă luminoasă optică pentru măsurarea oxigenului dizolvat în apă. Acest dispozitiv Hanna utliizează o sondă ce nu necesită membrană, electroliţi, consum de oxigen, fiind recomandată doar o întreţinere minimă pentru citiri rapide şi stabile.
Dacă avansăm prin ape limpezi de păstrăv este imposibil să nu facem cunoştiinţă şi cu turbiditatea, unde doza recomandă este de 40 FTU. FTU reprezintă totatul suspesilor solide, ce includ materia vegetală şi alte substanţe organice. Dacă ne amintim puţin despre importanţa acestui parametru din articolul despre apă, deducem faptul că o turbiditate neconformă face ca apa să fie tulbure, iar păstrăvul să aibă dificultăţi în a identifica sursele de hrană. Turbidimetrul portabil Hanna HI98703 se pliază perfect pe acest parametru, garantând citire precise, datorită sistemului optic de ultimă generaţie pe care se bazează.
În cazul râurilor, poluarea face traiul păstrăvului şi mai greu. Concentraţiile de amoniu, nitriţi, nitraţi, vulnerabilizează peştele în faţa bolilor. Hanna oferă soluţii tehnologice atât pentru activitatea de teren, cât şi pentru analiza de laborator. Pentru nitriţi sunt disponibile modele de fotocolorimere portabile ca HI96708 pentru domeniul mare şi HI96707 pentru domeniu mic. Unul dintre cele mai avansate fotocolorimetre Hanna, este versiunea HI83303 ce cuprinde 20 de metode prestabilite, măsurând 12 parametri cheie ai calității apei. Mai mult decât atât, dispune şi de un design optic inovator care utilizează un detector de referință și o lentilă de focalizare pentru a elimina erorile survenite în urma schimbărilor din sursa de lumină și a imperfecțiunilor din cuva de sticlă.
N-ar fi chimie în tehnologie în cazul apei fară pH şi temperatuă. Cerinţele de creştere a păstrăvului situează pH-ul între 6 şi 8. O apă în afara acestui interval de valori este predispusă la la boli, bacterii şi ciuperci. Dacă păstrăvul de munte adoră temperaturi scăzute, fratele său din crescătorie se încadrează în intervalul 16-20 de grade. O temperatură prea ridicată este invers proporţională cu nivelul de oxigen, direct proporţională cu răspândirea de bacterii, impedicând procesul de hrănire a păstrăvului. De accea rolul unui pH-metru profesional ca modelul Hanna HI98191 este vital, electrodul din titan HI72911B cu senzor de temperatură incorporat furnizând citiri compensate automat cu temperatura.
Stilul de viaţă al unui păstrăv
Carnea peştelui de crescătorie este mai grasă şi mai puţin densă decât la cel de munte, oferta de hrană variată cu insecte, lipitori, pesti mici şi scoici fiind unul din cei mai importanţi factori de influenţă. Principalul habitat al păstrăvului de munte este la altitudini de peste 1000 de metri. Media de lungime a păstrăvului se încadrează în intervalul 25-30 centrimetri, iar greutatea între 0,8 şi 1,6 kg, de altfel acesta fiind şi standardele setate şi de către restaurante. Oamenii apreciază păstrăvul atât din punct de vedere al gustului, cât şi pentru beneficiile în materie de sănătate, fiind o sursă bună de proteine, vitamina B12, B6, B3 ( niacină), fosfor şi seleniu. Este ideal şi în diete deoarece are un conţinut scăzut de sodiu. Viaţa unui păstrăv are o medie de 4-7 ani. Pentru pescuitul păstrăvului există o serie de limitări în cea ce priveşte perioada, dimensiunile şi număr de exemplare ce se pot captura.
Concluzie
Pentru viitorul să sperăm cât mai apropiat, când vom reveni în restaurant, avem argumente suficiente să conştientizăm caracterul premium al unui dish ce conţine păstrăv, mai ales prin prisma eforturilor depuse pentru creştere acestei specii de peşte.
În speranţa că v-am ajutat şi chiar v-am inspirat să încercaţi lucruri noi româneşti, vă invităm să aruncaţi o privire şi pe pagina noastră de Facebook pentru mai multe noutăţi fizico-chimice din lumea tehnologiei.
Hanna, mai simplu, mai sigur, mai gustos!
0 Comments