Deoarece la articolul despre hidroponie am avut reacţii contrariate legate de origine şi cât de sigure sunt produsele dezvoltate în mediul controlat, am hotărât să dezvăluim şi mai mult din universul numit cultura de seră, unde chimia şi tehnologia suplinesc o lipsă de hrană la nivel global tot mai accentuată.

Istoric

Cultura de seră nu este o noutate, aşa cum pare la prima vedere. Sera ca şi concept se spune că a apărut de pe vremea romanilor, din dorinţa acestora de a avea la dispoziţie fructe şi legume tot anul. În Roma Antică, castraveţii erau preferaţii împăratului Tiberius, ce dorea să-i savureze zilnic, conform legendei. La cererea lui arhitecţii au reuşit să capteze căldura solară în depozite din piatră, punând bazele unei sere. În Marea Britanie, pe timpurile epocii victoriene, serele mari şi impunătoare erau un simbol al bogăţiei. Cultura de seră a fost incluse în cadrul grădinilor botanice, unde chiar şi azi încă se mai poate regăsi. În secolul XVIII imigranţii din Europa au adus acest concept in SUA, mai ales în materie de legume şi trandafiri. Ca şi filozofie de business americană derivată din agricultură, serele au fost şi au rămas o afacere de familie, unde până şi copii se implică, ajungându-se până la 5-a sau chiar a 6-a generaţie.

Rolul unei culturi de seră

Sera fereşte plantele de căldură şi frig extrem şi extinde atât perioada de cultivare cât şi cea de recoltare. În contextul crizei globale în materie de hrană, această piaţă a culturii de seră cunoaşte o dezvoltare tot mai accelerată. Pentru realizarea unei sere sunt necesari câţiva paşi destul de simpli. Se începe cu alegerea locaţiei, de preferinţă în zona de sud, dacă nu se poate spre sud-est, sud-vest sau măcar spre vest, cu orientare nord-sud pentru a capta mai multă lumină. La nivel tehnic, este necesară o drenare corespunzătoare, accesibilitate ca şi drum dar şi o sursa de apă utilizabilă care să fie localizată în apropiere.

Tipuri de sere

Pentru o libertate cât mai mare în materie de poziţionare, se optează deobicei pentru o seră de sine stătătoară. Cultura de seră ataşată de casă este totuşi mai uşor de construit, necesită mai puţine materiale şi poate fi mai uşor de încălzit. În materie de dimensionare a serei, trebuie luat în calcul faptul că plantele se vor dezvolta, deci o marjă de 25% de rezervă este recomandată. Cel mai folosit material ca şi înveliş este sticla, fiind totodată şi cea mai sustenabilă şi de durată alegere, dar care poate fi scumpă, grea şi susceptibilă de pagube în caz de vreme rea. Opţiunea de fibră uşoară şi ieftină din policarbonat, vine şi cu o rezistenţă superioară sticlei. Totuşi fiabilitatea se situează în intervalul 7-12 ani faţă de 25 ani la sticlă, deoarece în timpul fibra se îngălbeneşte şi se contractă. Cea mai economă opţiune rămâne folia de polietilenă, uşor de instalat şi de procurat, dar care la cel puţin 4 ani necesită înlocuire.

Temperatura şi umditatea dintr-o seră

Cam 25% din sursa de încălzire provine din căldura soarelui, iar pentru diferenţă este necesar să se completeze cu instalaţii de generarea de căldură pentru a facilita dezvoltarea specificului de cultură de seră la modul productiv. Aşa se face că avem sere reci, cu temperatura între 8 – 10° Celsius, sere temperate, cu temperatura între 18 – 20° şi sere calde, cu temperatura între 25 – 30°.  Pentru a acoperi atât partea de temperatură, cât şi cea de umiditatea Hanna recomandă termohigrometrul HI9565, o tehnologie portabilă, versiunea nouă a modelului HI9564, concepută pentru a oferi performanțe de top în condiții dure. Măsurătorile de temperatură, umiditatea relativă și punctul de rouă se fac ușor cu carcasa robustă, rezistentă la apă, și carcasa durabilă a sondei HI706023. HI9565 oferă o funcție de oprire automată după 20 de minute de inactivitate, citirea temperaturii în ambele grade Celsius și Fahrenheit , mesaje afișate pe ecran pentru proceduri directe și indică posibile erori.

Conductivitate, pH şi TDS în sere

Când ne gândim la pH, chiar dacă vorbim despre agricultura clasică sau cea în sistem controlat, este clar că avem nevoie de apă, cu toate mineralele ei incluse. Dacă vorbim despre o cultură de seră cu apetenţă către aciditate sau în extrema cealaltă spre alcalinitate, valoarea pH-ul va fi edificatoare pentru a determina dacă apa are nevoie de nutrieţi pentru a susţine o cultură activă şi spornică. Ca şi exemplu, în cazul afinelor vorbim de un pH între 5,00-5,50, viţa de vie 5,50-6,30, lucerna 7,00-8,00 şi pentru plante exotice ca şi kalanchoe intervalul de pH este 6,00-7,00. Adiţional, monitorizarea conductivităţii şi totalului de solide dizolvate, completează harta cantităţii de minerale din apa de irigaţie, conturată de pH, mai precis vorbim de o scală de la 0 la 14 în cazul pH-ului, cu influenţe externe mai ales la variaţii de temperatură, de aceea având şi concentraţiile independente de TDS şi conductivitate, putem seta un standard de interval tridimensional. Monitorul HI981420 GroLine pentru nutrienți hidroponici furnizează în permanență controlul pH-ului, a conductivității (EC și TDS) și a temperaturii în soluțiile nutritive hidroponice. Este un dispozitiv rapid de configurat, simplu de utilizat, acest monitor a fost proiectat special pentru culturi hidroponice și sere. Soluția de nutrienți este mult mai uşor de administrat cu monitorul GroLine deoarece realizează măsurătorile pH & EC 24/7 pentru rezultate uniforme de fiecare dată. Mai mult decât atât include funcția Good Laboratory Practice (GLP) pentru rezultate precise, iar calibrarea pH-ului și a conductivităţii se poate face cu o singură soluție QuickCal.

Sera şi solarul

Se face deseori confuzie între solar şi seră. Ca şi explicaţie simplă, după cum am descoperit şi în debutul articolului, serele sunt construite din beton, piatră şi oţel pot dura şi până la peste 200 de ani, în timp ce solariile sunt văzute ca un tip de agricultură improvizată sub forma unui tunel. Acest tunel este acoperit de unul sau două straturi de folii, iar structura are bază tuburi curbate sau bare din lemn, PVC sau metal. Tunel este căpăcit şi nu are vreo fundaţie sau vreo amenajare specială. De aici încep şi delimitările esenţiale dintre solar şi sera. Solarul se bazează exclusiv pe căldura soarelui, nefiind conectat la apă, electricitate sau canalizare. Fiind o structura temporară, spre deosebire de seră, solarul se poate demonta şi amplasa într-o altă parte destul de facil. Totuşi structura metalica a unui solar poate rezista şi peste 30 ani. Şi cel mai avantajos aspect este acela că este considerat construcţie provizoriu, nefiind nevoie de autorizaţie de contrucţie sau plată de taxe pentru suprafaţa creată.

Grădinaritul organic în seră

Surpriză sau nu, se pot poate practica grădinăritul organic în cultura de seră, mai ales la roşii, castraveţi şi căpşuni. Deci mitul că toate produsele crescute în seră nu sunt naturale sau sănătoase este fals. Totul ţine de monitorizarea chimiei din tehnologia de creştere şi într-un contextul prielnic de dezvoltare, dacă mediul este în sinergie cu necesităţile tipului de cultură, în tot ce ţine de nutrienţi, temperatură, pH există toate premisele pentru produse organice, mai ales dacă dăunătorii pot fi ţinuţi la distanţă.

Vă invităm să aruncaţi şi o privire atât pe pagina noastră de Facebook pentru a rămâne la curent cu noutăţile fizico-chimice din lumea tehnologiei, promoţiile şi concursurile Hanna!

Hanna mai simplu, mai sigur, mai uşor!

Categories: agriculturaanaliza hannaapablog chimieblog chimie in tehnologieblog despre apablog despre chimieblog despre tehnologieconductivitateNoutăţi zilnicepHProdusele HannaSfaturi Utiletdstemperatura

0 Comments

Leave a Reply

Avatar placeholder

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Follow by Email
Instagram