Ne gândeam că săptămâna ar putea începe la modul ideal colorată în nuanţe de vin rose. După ce într-unul din primele articole de pe blog istoriseam despre procesul general de vinificare, a venit timpul să ne aplecăm atenţia asupra sortimentelor de vin. Iar cel care strâneşte cea mai intensă curiozitate şi dezbatere, mai ales în privinţa originii lui, este fără doar şi poate cel rose.
Ce este vinul?
Vinul are la bază apă, alcool etilic, acetaldehidă, glicerol, acid tartric, acid lactic şi acid malic. Ca şi elemente într-o concentraţie mai scăzute se regăsesc alcoolul metilic, acidul acetic, zaharurile, acidul citric, compuşii de azot şi sărurile minerale, dioxidul de carbon, oxigenul şi dioxidul de sulf. Indiferent de câte mituri şi poveşti auzim despre vinuri mai naturale, mai bune sau mai rele, această compoziţie se aplică tuturor sortimentelor, iar subiectul ce ţine de nuanţe de vin rose nu face nota discrepantă. Modelul Hanna HI96801 este un refractometru digital, robust și portabil, proiectat pentru industria alimentară şi mai ales pentru vin. Display-ul său afișează conținutul de glucoză din soluții apoase, mai pe înţelesul tuturor contorizează nivelul de zahăr. Refractometrul Hanna raportează rezultatele cu o precizie de ± 0,2%. Funcționarea aparatului este simplificată la două butoane: un buton trebuie calibrat cu apă distilată sau deionizată, iar celălalt pentru a efectua măsurarea. Toate citirile sunt compensate automat pentru variațiile de temperatură în conformitate cu standardul ICUMSA Methods Book și afișate într-un timp de răspuns de 1,5 secunde.
Ce-a fost mai întâi, vinul roşu sau cel rose?
Se spune că aceste nunaţe de vin rose au fost inventate de francezi în timpul războiului pentru a avea cu ce săbători victorile, altfel decât cu berea specifică inamicilor nemţi. Luând elementele tehnice în calcul de dinaintea mecanizării, ce presupuneau presarea cu picioarele, imediat după recoltare, este destul de logic că aveau ca rezultat vinuri rose. În rândurile ce urmează vom detalia cum şi de ce rose a fost primul. Ca şi mic indiciu, imaginaţi-vă de ce oraşul francez Bordeaux a devenit rapid un reper a vinurilor rose baricate, ca alternativă la vinul roşu mult prea aspru pentru gusturile acelor vremuri.
Cum se face vinul rose?
Deşi crezul popular consideră rose-ul ca un cupaj de roşu cu alb, vorbim mai degrabă despre nunaţe de vi rose cu propria personalitate. Probabil mai ţineţi minte câte ceva despre fermenatarea vinului din articolul despre cum se face această licoare. Dacă la vinurile roşii, cojile de struguri sunt lăsate câteva săptămâni, la rose vorbim despre un interval necesar de doar câteva ore, practic de aici se obţine culoarea. Fiind înrudite, este logic că soiuri clasice de roşu ca şi Cabernet Sauvignon sau Syrah pot fi şi şi ele rose. Macerare este cea mai folosită mai des folosită metodă de obţinerea a vinului rose, mai ales în Franţa, în regiuni ca Provence şi Languedoc-Roussillon. Explicaţia răspândirii acestei modalităţi de producere a rose-ului derivă din simplitatea operaţiunilor, unde strugurii roşii sunt lăsaţi la macerat în suc propriu pentru o perioadă de timp, până se transformă în rose. Există într-adevăr şi varianta amesteculului, deci în teorie mitul cupaje-ului este adevărat, prin adăugare a 5% vin roşu peste cel alb. Americanii, mai ales în zona Californiei, mai precis Sonomaă şi Napa, au în ADN metoda sângerării sau dacă venim mai aproape de noi, metoda Saignée. În cadrul acestei tehnici ce produce un vin rar, doar 10% din vinul roşu produs devine rose, în primele ore de producţie mustul este lăsat să sângereze, fiind mutat într-o cuvă separată, obţinându-se un rose la fel de intens ca cel roşu.
Blush şi rose
Într-un limbaj comun blush-ul este vinul acela ce seamănă cu rose-ul, doar că este mai deschis la culoare şi mai fructat. Tehnic vorbind, diferenţa se face la nivel de provenienţă şi dulceaţă, rose-ul provenind din struguri roşii. Amestecul de care menţionam în paragraful anterior este spefic blush-ului. De aceea această metodă este interzisă în Franţa, fiind permisă doar pentru şampanie.
Nuanţe şi tipuri de rose
Acele nuanţe de vin rose sunt date tocmai de cât timp au stat strugurii alături de coji la fermentat, cu cât au stat mai mult, cu atât sunt mai închise la culoare. De aceea avem roz pal, roz petal, roz coral, roz cotton candy, roz cherry red, roz ruby și roz raspberry. În funcţie de ţară avem diferite tipuri de rose. In Italia vorbim despre un Rosato, cu tentă de cireaşă şi coajă de portocale. Dacă mergem spre Franţa, soiul Grenache aduce în bolta palatină amintiri pline de dulceaţă de pepene galben, coajă de lămâie şi chiar ţelină, culoarea fiind una mai deschisă. Coborând mai spre sud, dăm de Provence, un vin mai sec, provenit din Grenache, dar produs strict în comunităţile de pe Coasta de Azur. Capitala Grenache-ului şi chiar a vinului rose este Tavel, unde găsim un vin mai robust, cu gust de mirodenii şi fructe de pădure. Verişorul spanional al Grenache-ului este Rosado, cu mare tradiţie în zona Navarrei, unde soiurile de Merlot și Tempranillo se cupajeaza alături de Cabernet Sauvignon și Carignan.
Spumantul rose
După cum spuneam, metoda amestecului nu este foarte des folosită, fiind găsită mai degrabă în regiunea Champagne din Franţa. Ruinart rosé este obţinut dintr-un cupaje de Chardonnay cu un strop Pinot Noir. De aceea primele spumante şi şampanii au fost rose şi au rămas cele mai scumpe sortimente de vinuri din lume chiar şi în ziele noastre. După cel de-al Doilea Război Mondial, producția de vinuri blush a suferit o schimbare semn că legenda cu soldaţii francezi are un dram de adevăr. În 1975 producătorul american Bob Trinchero, a schimbat definitiv percepția asupra vinurilor de culoare roz, printr-un accident, după ce peste 3000 de litri nu au fermentat, chiar s-au uscat, iar după două săptămâni a obţinut un vin mult mai dulce, brevetând metoda sângerării.
Vinul rose industrial
Singurul mit adevărat din poveştile comparative despre vinul de casă şi cel de la magazin este defapt diferenţa între vinul organic şi cel industrial. Am mai spus-o şi o mai repetăm, de câte ori este nevoie, vinurile organice sunt acelea unde filtrarea se face doar gravitațional cu bentonită naturală sau cu plăci sterile. Modelul Hanna HI83749 este un turbidimetru portabil pentru monitorizarea stabilității proteinei și a bentonitei în vin. Turbidimetrul este furnizat complet cu reactiv bentocheck și standarde AMCO-AEPA-1 de turbiditate. Reactivul de bentonită este utilizat pentru a determina cantitatea de bentonită necesară în vederea creșterii stabilității proteinei iar pentru calibrarea și verificarea performanței aparatului se utilizează standardele de turbiditate AMCO-AEPA-1.
Sulful din vinul rose industrial
La vinul industrial vorbim pentru partea de conservarea în principal despre sulf. Hanna propune modelul HI84500, un minititrator simplu, rapid și accesibil, destinat testării nivelului de dioxid de sulf liber și total (SO2) în vin. Bazat pe metoda Ripper, acest minititrator utilizează o metodă optimizată, preprogramată cu un algoritm care determină completarea reacției de titrare prin utilizare electrodului specializat ORP. Dispozitivul HI84500 încorporează o pompă de dozare cu piston de precizie care ajustează volumul de dozare bazat pe fluctuațiile voltajului. Acest sistem de dozare reduce durata de timp necesară titrării în timp ce furnizează determinarea cu acuratețe mare a cantității de titrant utilizat. Acest mini titrator este livrat complet cu toate materialele necesare efectuării măsurătorilor de SO2 din domeniul mic sau larg. Toate substanțele chimice sunt preamestecate și preambalate, inclusiv titranți standardizați, reactivi și soluția de calibrare a pompei. Nu necesită pahar volumetric sau cântare analitice.
pH-ul din vinul rose industrial
Nu este nici o dramă dacă mai consumăm şi vin rose industrial, mai ales unul la un pH adecvat. Acum câteva săptămâni am folosit testerul nostru Foodcare pentru a verifica pH-ul unui vin rose achiziţionat din comerţ. Conceput pentru a aduce simplitatea testării pH-ului în timpul procesului de fabricare a vinului, HI981033 este proiectat pentru a măsura probele cu un conținut ridicat de solide. Sonda încorporată are un corp de sticlă cu vârf sferic și sistemul de prevenire a înfundării (CPS), ce rezistă la înfundare de 20 de ori mai mult decât o frită de ceramică standard, făcându-l ideal pentru măsurarea pH-ului în timpul procesului de fabricare a vinului. Această tehnologie oferă o precizie de ±0.05 pH, mai mult decât atât vine cu toate soluțiile în doză unică și bateriile necesare şi electrod specializat pentru verificarea mustului și a vinului în timpul procesului de vinificație. Toată povestea testării este exemplificată în tutorialul de mai jos de mai jos.
Pairing culinar cu vin rose
Dacă am gusta cu ochii închişi nuanţe de vin rose, sunt şanse foarte mari ca imaginaţia să ne ducă cu gândul la concluzii de capşuni, pepene galben, petale de trandafir, coajă de lămăie sau chiar rubarbă. Principalul vinovat pentru acest efect este coaja strugurelui. Cele mai deschise la culoare sunt deobicei mai seci. Datorită faptului că cei doi tiloi sunt extraşi în cadrul macerării, se recomandă ca vinul rose să fie consumat cam la maxim un an după ce a fost produs, altfel se pierd în timp caracteristice organoleptice. Vinul rose se serveşte rece, în pahar de vin alb sau şampanie, împerecheat fie mâncăruri uşoare specifice zonelor calde, gen brânzeturi, salate şi fructe de mare sau chiar paste, pește și mușchi de porc.
0 Comments